’’ Am vazut drumul de balada al Dunarii si as fi dorit ca aceasta zi sa fie fara sfarsit’’ (Louise Carel)
Era intr-o vineri de mai, cand puneam in plan ce sa facem in weekend. Ne doream o evadare din stresul cotidian adunat de intreaga saptamana. Ne doream aer proaspat si relaxare, care sa ne curete gandurile. Ne-am zis ’’ Hai sa fugim in Delta! E aproape, putem pleca acum si sa ne bucuram din plin de aceste zile.’’
Numai bine si vremea a tinut cu noi, asa ca am pornit spre valurile Dunarii. Pe drum am sunat la o pensiune din Dunavatu de Jos, unde am fost asteptati cu o cina pescareasca delicioasa: chiftelute din peste, specialitati de peste afumat, icre de casa, saramura de crap…totul preparat din carne proaspat scoasa din ’’balta’’ noastra romaneasca. O liniste deplina in satucul pescaresc. Ne-am relaxat in bataia crengilor pomilor si a stufarisului din gradina pensiunii. Pentru a doua zi, ne-au pregatit oaspetii , o plimbare cu barca, pe Canalele Deltei.
Ne-a trezit un soare sclipitor ce patrundea printre ramuri. Acelasi soare care ne-a insotit toata ziua, purtat pe cerul albastru. Imaginea satului, cu casele viu colorate si fatadele degradate de vreme, vegetatia lui frageda si verde… canalele Deltei ca un ’’mirific evantai’’ (Geo Bogza). Emotia locului te stapaneste la tot pasul.
Am pornit apoi spre Murighiol, de unde am fost preluati de o barca si dusi , pret de aproape o ora, acum in lumina colorata si discreta a apusului, catre pensiunea de pe bratul Sfantu Gheorghe, acolo unde alesesem cazarea pentru noaptea de sambata. O furtuna in zare ne-a acoperit deodata cerul, iar apa involburata, ne ducea parca cu si mai mare repeziciune spre farul pe care-l vedeam in departare. Ploaia n-a apucat sa ne ude prea tare,insa cerul negru ne-a speriat, ce-i drept, dar destinatia ne astepta in bratele ei. Am ajuns cu bine, fusesem pe cele mai bune maini, nu eram primii turisti intampinati de natura dezlantuita.
Un alt loc feeric, un complex , o oaza verde. Si aici ne-am infruptat dintr-un festin traditional, incheiat de niste placinte aburinde delicioase si un vin alb de casa, plin de savoare.
’’Delta Dunarii? Un vis si o realitate in acelasi timp!’’ ( Rot Johanssen)
A doua zi dimineata ne-am plimbat pe nisipul alb al plajei salbatice din apropiere. Sunt indragostita de natura, de farmecele tarii noastre, multe inca nedescoperite. Vreau s-o cunosc mai bine, sa gust mai mult din dulcea noastra Romanie…
