Publicat pe

Un fir rosu, altul alb… am gasit martisorul cautat!

”Un fir rosu, altul alb,
anotimpuri se despart…’

‘

…Primavara vine iar ! Si pe langa ghiocei, vesteste bucuria asta si martisorul, acel obiect de podoaba legat de un snur impletit dintr-un fir alb si unul rosu, care apare in traditia romanilor si a unor populatii invecinate. Originile martisorului nu sunt cunoscute excat, dar legendele sunt multe. Iar in ziua de astazi au aparut o multime de idei de martisoare. Imi amintesc ca atunci cand eram mica, mai toate semanau intre ele. Le strangeam de la an la an intr-o punga si le redadeam cadou. Eram tare bucuroasa cand il primeam si-l puneam in piept. In ziua de astazi parca s-a mai pierdut din farmec. Acum, acele banale martisoare mici, prinse in pungute, nu mai incanta.

M-am dus si eu sa caut martisoare sa le iau mamelor si matusilor. M-am oprit in ”Promenada”… o multime de standuri cu fel si fel de obiecte transformate in martisor. Un singur stand mi-a atras atentia, m-a transpus imediat intr-o zi frumoasa de primavara, undeva la tara, inconjurata de obiecte traditonale si de emotii. Tanarul care le expune, le si lucreaza pe loc. O masa plina de sculpturi in lemn si frumos pictate manual. De la potcoave, trifoi, ingerasi,crucifixuri mici, pana la cruci, candele si alte obiecte decorative. Arata minunat toate, cu greu am reusit sa aleg dintre ele. Iar preturile sunt decente, pentru asa o munca. Andrei Burtea, caci asa se numeste artistul, m-a impresionat cu pasiunea si devotamentul lui pentru traditia noastra romaneasca. Am luat si eu bucatele din mestesugul lui, ca sa le dau mai departe. 🙂

 

Care este istoria martisorului in tara noastra?

In Romania, cercetari arheologice au scos la iveala amulete asemanatoare cu martisorul datand de cca. 8.000 de ani. Niste pietricele vopsite in alb si rosu erau purtate la gat. In Moldova si Bucovina, martisorul era compus dintr-o moneda de aur sau argint, prinsa cu ata alba-rosie, si era purtat de copii, la gat.

Fetele adolescente purtau si ele martisor la gat in primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi sa il prinda in par si sa-l pastreze pana la sosirea primilor cocori si inflorirea arborilor. La acel moment, fetele isi scoteau martisorul si-l atarnau de creanga unui copac, iar moneda o dadeau pe cas. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.

O primavara minunata!

 

Publicat pe

”Cireasa de pe tort” , editia de Craciun

Buna-i ”Cireasa de pe tort”, mai ales cand o gusti si a doua oara. Dar vai de mine, caci de asta data, particip alaturi de maestrul Horia Virlan. Da, este participant, asa c-o sa am ceva emotii in fata lui.Si daca ceilalti doi participanti, actorii Carmen Tanase si Denis Stefan mai apeleaza la trucuri, sa vedem eu cum m-oi descurca. Trebuie sa pregatesc ceva sa impresionez. Dar oare-mi merge? Haideti sa vedem:

Publicat pe

Vrei o escapada romantica?… ’’Casa din copac’’ te asteapta!

’’The axe forgets what the tree remembers. ’’  (african proverb )

Acum cativa ani am descoperit ’’Casa din copac’’, in timp ce realizam un reportaj despre destinatii inedite pentru Revelion. M-a fascinat, mi s-a parut extrem de romantic si special locul… o casa din lemn, construita intr-un pom, in care te relaxezi intr-un jacuzzi,  in timp ce te ’’privesc’’ prin ferestre muntii Bucegi , iar lemnele trosnesc in semineu… Mi-am promis ca intr-o zi imi voi trai aici momente din povestea mea de dragoste. Acum, dupa aproape 6 ani mi-am amintit de minunea din padure, cand cautam ce surpiza sa-i fac logodnicului meu de ziua lui. Asa ca am dat un telefon ca sa fac rezervare.

Astazi locul este mai extins, nu mai e doar o casa in copac, sunt 3, dar si cateva vile si  restaurantul complex. Este un loc tare cautat, trebuie sa faci rezervare cu cateva luni inainte. Norocul meu ca acum renuntase cineva si asa am reusit sa-mi duc planul la indeplinire. Ni s-a pregatit in camera o atmosfera de poveste, cu petale de trandafir, semineul arzand, sampania si lumanarile asteptandu-ne.

Am pornit asadar din Bucuresti spre Predeal, catre  ’’Casa din copac’’. Am ajuns la pranz, asa ca am rezervat o masa la restaurant. Nu i-am spus logodnicului ca vom si ramane aici. Bagajele le aveam deja pregatite in portbagaj.

Restaurantul, totul din lemn, construit direct, fara fundatie, pe iarba. Podete trec de la o masa la alta, calci pe conuri de brad cazute pe jos, iar copacii tin gratios acoperisul localului. Pe ferestrele imense intra soarele ce straluceste seninul cerului intr-o zi de ianuarie, acoperita de albul zapezii. O visinata de casa, ciocnita in atmosfera traditionala, acompaniata de mirosul bucatelor romanesti…nimic nu-mi mai doresc acum. Mancarea e foarte gustoasa, iar desertul… o placinta fierbinte, abia scoasa din cuptor,  cu branza si stafide, ne innebuneste.

Dupa asa o desfatare, ne retragem spre masina. Nu sa ne-ntoarcem spre Bucuresti, ci sa iau bagajele ce ne asteptau in taina, ca sa le ducem spre dormitorul din copac. Surpriza e uriasa, abia ce vorbisem, ce buna ar fi acum o relxare , dupa asa masa. Si intr-un asa minunat loc, cu atat mai mare.

Ne simtim ca in ’’Alba ca Zapada’’, am patruns intr-o locuinta ca in povesti. O usa mica de lemn ne-a poftit inauntru, in decorul pregatit pentru noi.  E perfect totul! Din pat vezi muntii cu vaile, pomii, cu zapada ce-i acopera, cerul albastru si soarele sclipitor. Lemnele ard in semineu, iar povestea noastra continua… intreg weekendul.

Dimineata o poti petrece la un ceai de tei, cu o felie de paine cu dulceata de vsine, de casa, in coltisorul amenajat pentru citit sau tolanit in balansoarul ce-asteapta la geam.

E o oaza de liniste, sculptata in mijlocul naturii, intr-un coltisor din dulcea noastra Romanie…

 

Publicat pe

Cremoasa budinca de ciocolata, fara fierbere si fara zahar!

”Ciocolata e mai ieftina decat terapia, si nici nu ai nevoie de programare.” 🙂 

Pufoasa, cremoasa, densa, delicioasa… ahh, budinca de ciocolata! O lingurita, atat, pe cuvant! Dar n-am cum, oricat as promite. Si daca mai are si nuci crocante in ea, jur c-as putea manca doua cupe, linistita. Linistita daca n-as baga in seama  cat zahar si cate prafuri pentru a o face asa cremoasa contine un plic de budinca din comert sau cata faina punea bunica ca s-o inchege asa bine. Dar, multumesc naturii si cui a inventat reteta apoi, exista varianta, la fel de gustoasa, dar extrem de sanatoasa, fara fierbere, fara prafuri si fara pic de zahar. Si uite-o cum arata:

 

Sa va dau acum si ingredientele pentru 4 astfel de cupe:

  •  2 fructe de avocado coapte (daca sunt tari, le puneti in hartie , in dulap, la intuneric, asa se coc mai repede. Sau exista varianta ”ready to eat” in magazine, dar pretul unei bucati este dublu.)
  • 1 banana coapta
  • 2 linguri de cacao neagra
  • 1 lingura de miere
  • 1 pahar de lapte degresat
  • un pic de rom, dupa preferinta (eu ii ador aroma)
  • o mana buna de nuci (pe care le-am tinut in apa la hidratat, minim o ora, si devin ca acum culese din copac)

Modul de preparare:

  • extrem de simlu si rapid!
  • toate ingredientele enumerate mai sus, mai putin nuca,  le punem in robot si-l lasam sa le amestece cu foc, pana devin o pasta pufoasa
  • adaugam nucile scurse, bucati cat mai mari
  • adaugam si picatura de rom
  • si gata! punem cupele putin la frigider

 

Toti cei care au gustat aceasta reteta nu si-au dat seama ca nu-i traditionala budinca, prafuita si plina de zahar despre care vorbeam mai sus. Asadar, exista si varianta vegana, sanatoasa, pe care o putem consuma mult mai des. Dar, pana in orele serii, caci are ceva calorii. Sa vedem si beneficiile ei pentru mintea si corpul nostru:

  • avocado este cea mai buna sursa de acid folic, care este indispensabil femeilor insarcinate. Acesta contine 13 vitamine: A, C, D, E, K, E si toata gama de B-uri , plus  alte elemente nutritive (potasiu, luteina, antioxidanti, grasimi monosaturate). Acest fruct minune ajuta la: scaderea colesterolului, prevenirea cancerului, intretinerea vederii, dezvoltarea creierului, stimularea memoriei, netezirea ridurilor datorita continutului de vitamina E
  • banana, sursa impresionanta de potasiu,vitamina A, B si B6, acid folic, vitamina C, calciu, magneziu fier si zinc. Utilizarile medicinale ale bananei: tratarea anemiei,  reduce riscul de crestere a presiunii arteriale si infarct, calmeaza nervii, ajuta la reglarea tranzitului intestinal, ajuta la memorie, iar coaja ei reduce umflarea si iritarea piscaturilor de tantari
  • mierea contine  importante substante minerale: potasiul, magneziul, fosforul si calciul. De asemenea,  vitamina C, A, D si K si cele din complexul , acizii organici gluconic, fosforic, formic, lactic, citric. Acestia au un rol esential in buna functionare a metabolismului nostru. Mierea ste cel mai rapid si puternic energizant natural, un antibiotic important, antioxidant. Si este cel mai sanatos indulcitor natural, iar beneficiile ei sunt miraculoase.
  • cacaoa neagra    contine antioxidanti si flavonoide, care ajuta organismul sa scape de radicalii liberi care genereaza boli. Cacaoa ajuta si la prevenirea bolilor cardiovasculare, previne diabetul de tip II,poate controla nivelul de insulina. Este, de asemenea, antiinflamatoare, curata vasele de sange de colesterol si protejeaza astfel organismului de boli cardiovasculare
  • nucile  contin acizi grasi, omega 3, fibre, arginina, vitamina E plus minerale ca mangan, cupru, calciu, magneziu, zinc, seleniu. Si astfel ajuta la: un creier sanatos, buna functionare a vaselor de sange, functionarea intestinelor, scad colesterolul rau si il cresc pe cel bun, previn deteriorarea tesuturilor si a celulelor rosii.
  • laptele  contine calciu, proteine, fosfor, potasiu, vitamina D , B12 si A, nilacina. Este foarte important in nutritie

 

 

 

Incercati reteta si astept parerile voastre. 🙂

 

 

Publicat pe

Ce-i fac supei cu găluște de-i atât de gustoasă? Iată-mi secretul!

Imi place la nebunie! As manca-o in fiecare zi. Doamne, cand simt galustele pufoase si zeama dulce si concentrata… mi-amintesc de  matusa mea  banateanca, ce ne facea de cate ori mergeam in vacante la Resita, supa de cocos (din curtea ei), cu taitei de casa sau cu galuste. Si mama face o supa din gaina sau vita, de-ti vine sa mananci toata oala. O tot intrebam: ”Mai, mama, dar ce pui in ea de are gustul asta?” Si-mi raspundea zambind: ”Ei, lasa ca ai toata viata sa-nveti, iti spun eu cand te faci mai mare si trebuie sa stii, nu-ti incarca de pe-acum mintea cu astea…”  Va spun eu care-i secretul ei, si al meu, acum!

 

 

Haideti sa vedem intai ingredientele:

– pentru zeama:

  • gaina de casa sau din magazin, dar fara hormoni (uitati-va bine pe etichete). Puteti folosi spatele, pipetul si aripile sau pieptul si pulpele, ce aveti din gaina. Nu recomand doar pieptul, caci este un pic mai sec si nu va face bulele acelea galbene deasupra. 🙂
  • 1 ceapa alba mare (o folosim intreaga)
  • 1 telina mica
  • 1\2 kg morcovi
  • 2 radacini de pastarnac (il prefer in locul patrunjelului, pentru ca este mai dulce)
  • 1 ardei gras verde
  • 1 catel de usturoi intreg (ca sa nu se tulbure zeama)
  • 1 legatura de patrunjel proaspat
  • sare
  • boabe de piper
  • vegeta (atentie, pentru cei care folosesc si vegeta! Exista pe piata, ce-i drept, foarte putine variante de vegeta fara nici un fel de conservant alimentar. Asadar, cititi pe eticheta sa contina doar legumele deshidratate)

– pentru galuste (ingrediente pentru 10 bucati)

  • 1 ou (cumparati-le pe cele ecologice, au galbenusul portocaliu)
  • 1 lg ulei
  • 4 lg de gris (cel fin e cel mai pufos)
  • sare
  • piper
  • patrunjel

– Mod de preparare:

Toate ingredientele amintite mai sus la reteta pentru zeama le pun in oala sub presiune. Acesta este primul secret al mancarii care-si pastreaza toate vitaminele si gustul deplin. Unde mai pui, ca poti gati la foc mare, fara ca supa sa se tulbure. Totul se fierbe in cucta, nimic nu iese afara, iar durata de preparare este injumatatita (investiti intr-o ”oala minune”, cum ii spune mama, dar sa fie din inox. Aluminiul, la temperaturi inalte emana substante foarte periculoase pentru sanatate). Asadar, pun toate ingredientele, inchid etans oala, iar din momentul in care incepe sa fasaie, mai las o ora pe foc (in acest timp se fierbe si cea mai atoasa gaina de curte). Dupa o ora, cand oala deja incepe sa scoata prin valva din capac aburi, o dam un pic la o parte de pe foc, pana se linisteste si nu mai ”sufla” nimic (max. 10 min.). Deschidem usor capacul, strecuram supa si o punem intr-o oala normala, din nou pe foc, la foc mai mic. In tot acest timp preparam galustele, fara sa ne stresam prea tare ca ne ies galustile ca piatra. Eu, cu reteta asta simpla, le reusesc pufoase, de fiecare data: oul il bat cu mixerul bine (fara sa separ galbenusul de albus), pun sare, piper, lingura de ulei, apoi incorporez usor cu furculita cele 4 linguri de gris si patrunjelul verde tocat marunt. Consistenta trebuie sa fie una de smantana. Daca e prea  moale si n-o pot lua cu o lingurita, atunci mai pun o lingura rasa de gris. In supa care clocoteste, pun cu lingurita din preparat si dau drumul usor in zeama. La sfarsit, un pahar cu apa rece azvarlu usor peste toate galustele. Pun capacul, lasa sa fiarba pana vad ca si-au marit volumul si au devenit pufoase si gata!

Sa revenim la secret! V-am spus de ”oala minune”. Iar gustul acela dulce si concentrat, dar si culoarea portocalie sunt date de morcovi. Asadar, cu cat mai multi morcovi puneti, cu atat mai buna-i. Recomand jumatate de kilogram. Si cautati-i cat puteti pe cei romanesti si colorati.

Pofta buna sa aveti! Pofta mi-am facut si mie, o sa ma pun sa-mi fac o supa. 🙂

Sa va mai spun pana atunci si cum ne face supa de gaina mai frumoase… cititi mai jos:

 

 

Beneficiile consumului supei de gaina:

– daca tot vorbeam de frumusete, supa este o sursa importanta de colagen, acea proteina care incetineste imbatranirea si deteriorarea pielii, articulatiilor si oaselor

– din punct de vedere nutritional, zeama de gaina contine multe vitamine (B, C, K), fibre vegetale si minerale. Este foarte sanatoasa si pentru cei mici

– sa nu uitam de beta-carotenul din jumatatea de kilogram de morcovi, care este anticancerigen si protejeaza vederea

– proteinele continute ajuta la imunitate, dar si ca ”pansament” gastric, pentru cei care acuza gastrita, ulcer sau sau alte neplaceri ale stomacului.

– ”penicilina bunicii”, asa cum este cunoscuta,  ne ajuta sa indepartam raceala, crescand imunitatea

– japonezii au descoperit ca , datorita proteinelor colagenice pe care le contine, scade tensiunea arteriala (dar, bine-nteles, nu poate inlocui medicamentatia alopata sau naturista, recomandata de medicul specialist)

– si unde mai pui ca are si putine calorii!

 

Perfecta, nu?!

S-aveti pofta de gust bun si o portie de sanatate!

 

 

Publicat pe

Youpiiii!!!

”Ce greseala este sa crezi ca un copil, pentru ca e mic, poarta in el visuri minuscule!”
George Enescu (1881 – 1955)

 

Fiecare zi pe care o petrec cu pensula si cu creionul in mana este o eliberare de toate gandurile, o relaxare totala. Fiecare culoare pe care o pun…  imi lumineaza sufletul.

Am simtit prima oara aceasta emotie atunci cand aveam vreo 10 ani. Bunica din partea mamei era absolventa de ‘’Belle Arte’’ si toate tablourile din casa noastra erau pictate de ea. Le admiram atat de mult incat,  intr-o zi,  am luat o foaie de hartie si acuarelele, m-am pus la masa din sufragerie, si cu un ochi pe perete si unul pe foaie, am inceput sa reproduc o superba vaza cu floarea soarelui. Atat de concentrata am fost, incat nu mi-a scapat nici o umbra si nici o petala scuturata langa vaza. Mi-amintesc fata mamei, atunci cand a vazut ce a iesit din mainile mele. Si acum mai are micutele tablouri reproduse de mine, inramate si puse la loc de cinste.

 

‘’Youpiiii! Avem casuta lui Barbie! Uite, e si un spital”….”Uau, dar noi baietii, putem intra in casa ‘’Star Wars’’?’’

Cat de incantati au fost primii copii ce au intrat ca sa ‘’inspecteze’’ noul loc de joaca deschis pentru ei. Dar cat de fericita am fost eu , caci munca mea le ‘’creioneaza’’ in suflete si pe chipuri asa emotii.  Tare  incantata am fost atunci cand o colega m-a rugat  s-o ajut cu designul si cu niste picturi pe pereti si mobiler, la noul ei loc de joaca ‘’Youpii House.’’

 

”Copiii trebuie crescuti pentru ei, nu pentru parinti” 

                                                                   Nicolae Iorga (1871 – 1940)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Publicat pe

Sofia, Sofia… „delicioasa” capitală a Bulgariei!

Sofia… ce nume frumos! Nu e prima dată cand trec pe la ea, dar e prima oară când și zabovesc aici, câteva ore, în drum spre Bansko, acolo unde urmează să celebrăm trecerea dintre ani. În frumoasa capitală bulgară am oprit ca să luăm prânzul. După câteva căutări pe Tripadvisor, am facut un top 3 restaurante și am zis că oprim la cel mai apropiat. Dar n-am găsit acolo loc de parcare, culmea, am găsit chiar în centru, aproape de strada principală din centrul istoric. Am luat-o pe jos pe pietonal, ademeniți de fel și fel de mirosuri de mancare. Într-un gang se zarește timid numele unuia dintre restaurantele vazute pe Tripadvisor. Am insistat să intram aici, deși din afară, nu-i dăm prea mult credit. Dar ne-am spus că merită să încercăm,  mai ales că e în centrul capitalei. Am trecut o ușă, un hol în care erau depozitate în partea stângă niște piese de mobilier vechi, ce-mi amintesc de o poveste vintage din casa bunicii. Un albastru și un verde pastel ne întâmpină pe pereți, parcă promit ceva. Surpriza dorită a venit atunci când am deschis a doua ușă, un decor ce-mi amintește de casa strămătușii mele cochete (profesoară de matematică prin Africa). Sau sufrageria de vis a bunicii, cu toată mobila pastel, bibelouri, flori și macrameuri cu gust lucrate.

         

Iar mirosurile amețitoare ale mâncărurilor… și preparatele ce defilează prin farfuriile din fața noastră, ne conving să luăm loc. Doamne, ce senzație la stomac, ce bucurie… abia așteptăm acum să și gustăm din farfurii. Abia am ales felurile, dintre atatea… ne-am luat supă cremă de dovleac (dovleacul este, la bulgari, tradițional) și supă cremă de conopida cu branza cu mucegai…la primul fel.  Delicioase!!

             

  

Iar ca fel principal, un pește proaspăt la cuptor cu legume, copt într-o tigaie de tuci , o tacană de vită, cu un sos gros și delicios și un rissotto cremos, cu dovlecei, șuncă și smântână de casă.

Ne-am reântors la dovleac, pentru partea dulce a mesei. Un dovleac parfumat ce ți se topește in gură, acoperit de mirodenii și aruncat în cuptor cu o crema de vanilie amețitoare. A fost ceva de vis!

Dupa Revelion, în drumul nostru de intoarcere spre casa, ne vom opri din nou să luăm prânzul. Si as da  oricând din nou o fugă pănă în Sofia, doar ca să mă înfrupt din bucătăria delicioasă a bulgarilor.

Vă las numele și adresa restaurantului, pentru că merită din plin o recomandare fierbinte!

Restaurant SHTASTLIVECA

  • adresa: Sofia Bul. 27,” Vitosha”, Sofia 1000 Bulgaria
  • tel: + 35924411155
  • program: 11-01

       

Publicat pe

Primul meu concurs culinar

‘’When the moon hits your eye like a big pizza pie that’s amore…’’

… despre ‘’vita bella’’ canta Dean Martin si, da,  frumoasa-I viata, mai ales atunci cand stii sa-I dai bun gust. Nu degeaba l-am ‘’cantat’’ pe ‘’King of Cool’’, pentru ca vocea lui rasuna prin casa in timp ce mama mea presara artistic condimentele peste mancarurile care deja te ameteau cu aroma lor.

Cu emotie ‘’furam’’ din retetele mamei… fara macar sa gandesc atunci vreo clipa ca aceste ingrediente , ma vor duce peste aproape 30 de ani intr-o bucatarie unde trebuia sa arat in fata altor 10 concurenti ‘’bucatari’’ (am pus intre ghilimelele de rigoare , ca sa se inteleaga ca nu-mi atribui decat metaforic aceasta titulatura, intrucat nu am studii sau specializare in domeniu), dar si a pretentiosului juriu, ce pot sa gatesc. Asadar, ce am pastrat bine de atunci de la mama,  m-a recomandat la ‘’What’s cooking show’’, un concurs delicious rau, copt la foc mic de Suzanne si Cristina, doua doamne de success,  cu care,  ulterior,  am devenit prietena si le apreciez tare mult.

Mi-a luat ceva timp ca sa ma ‘’documentez’’ pentru concursul cu pricina. Cand a auzit mama, ca printre ceilelati concurenti e si Ovidiu Lipan Tandarica, unul dintre artistii generatiei ei, membru in celebra trupa ‘’Rosu si Negru’’, un maestru, nu doar pe scena, ci si in bucatarie, mi-a zis clar, ca trebuie sa fie bine pregatita. Ma gandeam ca va gati ceva traditional, asa ca am zis ca eu sa pregatesc ceva mai mediteraneean. Asa ca am ales pentru aperitiv o salata de creveti in avocado, ca fel principal, calamari la gratar umpluti cu mozzarella si legume…iar desertul, m-am gandit sa aduc din Franta sau din New York (inca nu s-au hotarat, cine a inventat-o), celebra prajitura cu inima de ciocolata fierbinte, moelleux au chocolate sau molten chocolate cake. Emotii mari, recunosc, era prima oara cand participam la un astfel de concurs. Stiam doar ca trebuie sa-mi iasa, chiar daca faceam pentru prima data retetele respective. Mi-am dat seama, odata cu aceasta experienta cu care eram pusa fata in fata, asumata, ca, desi conditionata de timp, adica 2 ore pentru cate 30 de portii din fiecare cele 3 feluri, ca atunci cand faci ceva cu sufletul, cu capul si cu siguranta in tine, nu are cum sa dea gres si sa nu starneasca, excitarea, in cazul de fata, a  pupilelor gustative. Vedeti in fotografiile atasate ce mi-a iesit, si cu mandrie spun, am luat locul 3, cu acelasi punctaj cu maestrul Ovidiu Lipan Tandarica, ocupantul celui de-al doilea loc. Am ajuns pe podium, cee ace m-a facut tare mandra de mine. Iar data viitoare stiu ca vreau sa fiu si mai buna! J

 

 

… Si daca v-am facut pofta cu felurile mele de mancare, va las mai jos si retetele:

 

 

APERITIV: AVOCADO CU SALATA DE CREVETI, SERVIT CU BRUSCHETE CU OREGANO
Ingrediente (pentru 2 portii):

– avocado 2 buc.
– creveti decorticati si eviscerati 200 g
– 1  ceapa rosie
– ridichi 3 buc.
– ardei gras rosu 1/4 buc.
– 2 oua (1 fiert tare si 1 crud)
– 2 lamai
– ulei de masline
– 1 lingura de mustar iute
– usturoi 1 catel
– patrunjel verde
– chimion 1 varf de lingurita
– ulei de arahide 1 lingura
– sare, piper
– paine de secara
– ulei de masline
– oregano

  • Se prepara maioneza din galbenusul crud si cel fiert tare, cu lingura de mustar si cu uleiul de masline. Se pune un pic la rece, pana la pregatirea celorlalte ingredinete
  • Se pun crevetii la fiert in apa cu foi de dafin sau se pun pe gratar cu lamie si ulei de masline
  • Se toaca cubulete ceapa rosie, ridichiile si ardeiul rosu, apoi le amestecam cu crevetii si totul incorporam cu maioneza. Se agauga si toate condimentele enumerate mai sus, dupa gustul fiecaruia. (usturoi, patrunjel verde, sare, piper, chimion)
  • Cele doua fructe de avocado se taie pe jumatate, se scot samburii, le stropim cu putina lamie ca sa nu oxideze(pentru ca se innegresc imediat), apoi asezam pe ele salata.
  • Prajim painea de secara, o frecam cu putin usturoi, punem peste ea ulei de masline, sare, piper si oregano. Bruschetele astfel pregatite vorinsoti deliciosul avocado umplu cu salata de creveti.

 

FEL PRINCIPAL: CALAMARI PE GRATAR UMPLUTI CU CIUPERCI SI MOZZARELLA, GARNISITI CU RUCOLA
Ingrediente (pentru 3 persoane)

-6 tuburi de calamari medii
-1 kg de ciuperci champignon
-2 catei de usturoi
-1 ardei rosu
-1 ardei iute
-200 g mozzarella
– 2000 g cascaval
-1 legatura mare de patrunjel
-sare,piper
-unt
-ulei de masline
– 1 lingura capere
-otet balsamic
– rucola 250 gr.
– salata asortata creata (rosie si verde)
– seminte de susan si fistic

  • Ardeiul taiat fasiute se inabuseste in unt, cand e aproape facut se pun ciupercile taiate, usturoiul, patrinjelul. Cand sunt gata se scurg intr-o sita, iar cand se racesc se pun peste cascavalul si mozzarelle taiate cubulete mici.
  • Calamarii se dau cu ulei de masline , sare si piper, apoi se umplu cu compozitia de mai sus. Se prind la capat cu scobitori. Se pun pe gratar un pic, daca exista gratarul… apoi se dau la cuptor pana se rumenesc ( vreo 30 min ca sa fie bine facuti).
  • Serviti cu salata de rucola, salata rosie, otel balsamic , ulei de masline si semintele.

 

DESERT: MOELLEUX AU CHOCOLATE ( SUFLEU DE CIOCOLATE CU „INIMA FIERBINTE”)
Ingrediente:

– 200 gr. ciocolata amaruie , cu 70% cacao
-150 gr. unt
– 4 oua
– 150 gr. zahar brut
– 1 zahar vanilat
– 1 lg rom
– 50 gr. Faina
– pastille de ciocolata
– forme ceramice de briose
– frunze de menta proaspete
– 100 gr. zmeura
– 250 de gr. de inghetata de vanilie
– 100 gr. zahar pudra

  • Se topeste ciocolata in unt, fie intr-o cratita in care se amesteca incontinuu, fie in bain-marie. Se lasa apoi sa se raceasca
  • Ouale si zaharul se bat cu mixerul la viteza mare pana se albeste compozitia
  • se adauga in compozitia de oua si zahar, faina, amestecand usor cu mixerul, apoi se pune ciocolata topita.
  • Pasta obtinuta se toarna in formele ceramice, in mijloc se pune cate o pastila de ciocolata (ca sa ne asiguram ca ramane acel mijloc fierbinte si cremos), apoi se dau la cuptorul incins la 200 grade Celsius. Se tin maxim 15 minute.
  • Se servesc fierbinti, in formele ceramice, asezate pe o farfurie dreptunghiulara, langa o alta forma mica plina cu inhetata de vanilie si fructele de zmeura. Se decoreaza prajitura de ciocolata si cu o frunza de menta.

Mmm… pofta buna! J

Publicat pe

Ar trebui sa vorbim cu peretii!


‘’Your home is you! It reflects your personality, your happiness, your sorrows!’’(Diana Bart)

“Ne inconjoara in fiecare zi, ne incalzesc atunci cand ne e frig, ne aud bucuriile si tristetile… iar noi ii numim sec „4 pereti”? Ar trebui sa vorbim cu ei!
De cand am inceput sa le „vorbesc”, sunt mai luminosi, mai fericiti, mai frumosi. Iar starea lor mi-o transmit si mie! Si eu pe a mea lor. E un schimb frumos de mutumire continuu.

 

 

”Casa noastra suntem noi! Ea ne reflecta personalitatea, fericirea, tristetea.” (Diana Bart)

Casa noastra suntem noi! Ea ne reflecta personalitatea, fericirea, tristetea. Ceea ce e in sufletul nostru, in interiorul nostru, se vede si in zidurile ce ne inconiara pe dinafara. Am invatat cat de la-ndemana e sa traiesti frumos, in oaza ta de lumina si de linistite. Cat de important este sa te simti cel mai bine ACASA, si sa iti doresti sa te-ntorci de fiecare data la usa ei. Am invatat cum ‘curatenia si ordinea’din Interiorul meu se proiecteaza in interiorul casei mele. Am invatat sa incep sa traiesc armonios cu tot ceea ce ma face fericita. De la acea perna colorata pusa pe canapeaua maron din living, la acele pahare mov ce arata impecabil intre lemnul mobile de bucatarie, la acel prosop care ma-nveleste-n culoarea si finetea lui, pana la acea lampa de aromoterapie ce ma-nvaluie cu aroma de mango si papaya. Ca o prima lucrare de suflet pe care am savarsit-o, va arat ‘’bucatele’’din casa mea. A iesit, dintr-un buget modest, asa cum am visat-o. Iar toata lumea spune ca ne potrivim la fix! 🙂

 

 

Mi-am dorit spatiu deschis, luminos si ‘pictat’pe alocuri in culori care vibreaza peste albul pur ce da libertate casei. Mi-am dorit emotia locului…si le-am primit de la cei 4 pereti!